Pe 7 ianuarie este Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion, cel care a anunțat venirea Mântuitorului pe Pământ. Sfântul Ion este sărbătorit în fiecare an a doua zi după Boboteaza, ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul.

Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

Aproape 2.000.000 de români își aniversează onomastica de Sfântul Ioan. Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”.

Foarte mulţi români poartă numele de Ion, Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului

De unde provine numele de Ioan și ce înseamnă

Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion (forma neaoşă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.

Cui trebuie să spui „La mulți ani” de Sfântul Ion:

• Ioan
• Ion
• Ionuţ
• Ioana
• Ionela
• Oana
• Nelu
• Ivan
• Jana
• Ionuţa
• Nela
• Onuţa
• Ionelia
• Jan

În această zi de sărbătoare nu lipsesc nici tradiţiile şi obiceiurile populare. În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.